Doamne, ce sărac e-acela

Doamne, ce sărac e-acela care pâinea lui nicicând nu şi-o-mparte ca s-aline foamea unui mai flămând. Doamne, cât de orb e-acela ce se uită numa-n jos şi nu vede-n veci lumina mântuirii lui Hristos. Doamne, cât de surd e-acela lângă care-atâta har cântă, cheamă şi suspină şi se roagă în zadar. Doamne, cât de rob e-acela care-i lacom şi-i zgârcit care-şi poate-nchide mâna dinspre semenul lipsit. Doamne, ce-ngheţat e-acela care n-are-n sânul lui nici o rază de iubire spre durerea nimănui. Doamne, ce pierdut e-acela ce se vrea necredincios căci râzând calcă-n picioare harul său de la Hristos. Traian D

Fa-ti timp!

In trecerea grabita prin lume,catre veci, Fa-ti timp,macar o clipa,sa vezi pe unde treci! Fa-ti timp,sa vezi durerea si lacrima arzand, Fa-ti timp,sa poti,cu mila,sa le alini,trecand. Fa-ti timp pentru-adevaruri si adanciri in vis, Fa-ti timp pentru cantare cu sufletul deschis, Fa-ti timp sa vezi padurea,s-asculti lang-un izvor, Fa-ti timp s-auzi ce spune o floare,un cocor. Fa-ti timp s-astepti din urma cand mergi cu slabanogi, Fa-ti timp pe-un munte,seara,stand singur sa te rogi, Fa-ti timp sa stai cu mama si tatal tau batrani, Fa-ti timp de-o vorba buna si-o coaja pentru caini. Fa-ti timp sa stai aproape de cei iubiti,voios, Fa-ti timp sa fii si-al case in slujba lui Cristos, Fa-ti timp sa gusti frumsetea din tot ce e curat, Fa-ti timp,caci esti de taine si lumi inconjurat. Fa-ti timp de rugaciune,de post si meditari, Fa-ti timp de cercetarea de frati si de-adunari, Fa-ti timp si-aduna-ti zilnic din toate cate-un pic, Fa-ti timp,caci viata trece si cand nu faci nimic. Fa-ti timp langa Cuvantul lui Dumnezeu sa stai, Fa-ti timp,caci toate-acestea au pentru tine-un grai, Fa-ti timp s-asculti la toate,din toate sa inveti, Fa-ti timp sa dai vietii si mortii tale pret. Fa-ti timp acum,ca-n urma zadarnic ai sa plangi; Comoara risipita a vietii,n-o mai strangi. Traian D